No Comment...

Mă încearcă un sentiment de vină. Eu nu am fost ieri să protestez, dar vreau să mă apăr spunând că nu am ştiut despre aceste proteste. Când am aflat era deja prea târziu, prins fiind în mrejele făcătorilor de audienţă.

Pentru că sunt un tip antisocial, cel puţin în contextul a ceea ce se consideră a fi socializare în prezent, am preferat să îmi trăiesc zilele fără cont pe facebook. Regret profund acest lucru acum pentru că din câte am înţeles, bazele acestui protest s-au pus chiar pe acest site.

Din ceea ce am auzit la televizor cei care se raliaseră acestei mişcări au fost cu sutele de mii şi deşi cunosc sindromul creşterii exponenţiale de care suferă media, tind să cred că cifrele sunt reale.

La dracu, n-a trebuit decât să apară o postare pe "zid" ce-ar fi sunat cam: "Haide-ţi să îl susţinem pe Arafat în ziua de, la ora cu tare, în locul cu tare" şi a început să curgă cu like-urile. În fine, nu am să insist, dar e ironic să vezi cum nişte inşi profund antisociali în cel mai pur sens al cuvantului au declarat precum un beţiv care a doua zi nu-şi mai aduce aminte nimic din ce a pus la cale cu o seară în urmă (şi sunt singur că orice om a fost martor la o astfel de situaţie măcar odată în viaţă), că participă la acest protest.

Motivul, pentru care s-a întâmplat toată povestea asta am înţeles că a fost micţionatul preşedintelui pe domnul Arafat.

După aceea, un procent infim din marea de indignaţi de pe facebook dimpreună cu alţii care nu făceau parte din acest grup de "like-eri", dar care rezonau cu ideea, au pus în practică acest demers absolut lăudabil. Totul până aici mi se pare normal, ma rog, sau cel puţin cât de normal a mai ajuns sa fie normalul în ziua de azi.

Numai că apare o primă problemă, pe care nimeni din "greii" invitaţi la televizor nu a reuşit să o identifice. Toţi se întrebau: "Păi bine dom'le... oamenilor ăstora li s-au tăiat pensii, salarii, drepturi şi aşa mai departe şi ei nu au reacţionat în nici un fel şi acum că l-a dat Băsescu afară pe Arafat au sărit toţi de parcă zici că i-a înjurat de mamă. De ce?"

..ei, l-au numit pe Arafat sau situaţia creată în jurul acestui nume "picătura care a umplut paharul". Total greşit! Aici e vorba de picături şi pahare diferite şi văd că nimeni nu a înţeles asta. Cei de la care a pornit toată treaba asta cu siguranţă nu aveau paharele pline pana la penultima picătură. Picăturile care i-au iritat pe ei au fost cele care au ricoşat din chelia lui Arafat în timp ce Băsescu se pişa pe capul lui hăhăind.  Oamenii ăştia s-au enervat pentru că un ordinar, un om prost în toată puterea cuvântului îşi permite să dea într-un om competent, inteligent şi aşa mai departe. S-au simţit lezaţi de faptul că oameni inteligenţi cum sunt convins că majoritatea lor sunt pot fi umiliţi de nişte suboameni.

O altă problemă o reprezintă faptul că acest demers absoult laudabil cu motiv corect şi comportament ireproşabil a fost transformat într-o mizerie. De cine? De restul participantilor la puroiul creat ieri în Piaţa Universităţii. De aici incolo nimic nu mai e laudabil. Absolut nimic... Eu nu ştiu ce au vazut alţii la televizor, dar eu ştiu ce am vazut şi cu foarte puţine excepţii, figurile prezente acolo sigur nu erau cele mai sus menţionate. Eu nu am nimic direct cu oamenii de acolo, pentru că ieri, aseară, acolo... acolo au fost o parte din oamenii care nu mai au nici pahare pentru picaturi, probabil că o parte dintre ei nebuni, înfometaţi, umiliţi, dezumanizaţi, dar veşnic fără curaj au profitat ca nişte paraziţi şi s-au suit pe figura cu coloană vertebrală reprezentându-i pe cei ce protestau pentru cu totul alte motive. Mi-e milă de ei şi îmi pare foarte rău de situaţia în care se află, dar de apreciat pentru ce au facut aseară nu îi pot aprecia. Pe langă această categorie participantă au mai fost 2 de care vreau să mă leg, lăsându-i la o parte pe nebunii şi pe handicapaţii (medical vorbind) ce şi-au făcut loc în mulţime. Eu unul i-am vazut la TV. Voi?

Mă refer în primul rând la cei care nu aveau ce căuta acolo în nici un cotext. Mi-e şi silă să vorbesc de ei şi pana la urmă nu o s-o fac. Sunt genul ăla de vietăţi (pentru că nu sunt oameni) de care te loveşti întotdeauna pretutindeni. Mă duc să vomit...

Cealaltă categorie la care vreau să mă refer este cea a oamenilor despre care am vorbit mai sus, care aveau un cu totul alt scop iniţial şi anume acela de a-l susţine pe Arafat, dar care ulterior în loc să iasă din căcatul care s-a creat aseară au rămas acolo. Mi se pare o greşeală a lor.

Atât deocamdată... Să vedem ce se mai întâmplă. Eu zic că fără un pic de sânge nu or să rezolve nimic. Aşa că sânge să fie... Bloody Betty îi zice. Poftă bună.

De fapt revin și m-am răzgândit. Nu am să mai revin asupra acestui subiect pentru că nu are rost. Oamenii ăștia de sunt acolo la ora asta indiferent de motiv și mod de a reacționa, indiferent dacă vor fi proteste pașnice sau violente, indiferent dacă or să moară oameni sau or să se retragă în lașitatea lor ca până acum, nu or să rezolve nimic. Motivul e simplu... ținta lor, e greșită. Băsescu e un nimeni, un nimic pus acolo de alții... Aia ar fi o țintă bună, dar pe ăia nu-i văd mulți din cauza circului creat de ăștia.