sâmbătă, 18 ianuarie 2014

Una... Alta (Ep.1) - Legume Vesele


Stăteam deasupra unei farfurii aburinde, plină cu bucăţele de carne atât de fragede, încât se desprinseseră singure de pe os. Nu era nimic sofisticat. Câteva copane de la un pui de ţară fierte mult şi încet, un praf de sare şi câteva linguri din zeama în care abandonase o parte din cantitatea-i generoasă de gust pe care nici 100 de pui broiler n-ar reuşi să o adune în scurta şi trista lor existenţă.

Mâncam stând în picioare, în lumina surdă a focului ce făcea umbră mâinilor mele năpustite asupra acelei grămăjoare de plăcere pură. Nu mă grăbeam. Era destul şi totuşi mă mişcam încet, încercând să prelungesc cât mai mult acel desfrâu, bucurându-mă de fiecare fibră desprinsă cu grijă, savurând atom cu atom rezultatul unor reacţii greu de explicat chiar şi de chimia modernă. 

Pentru o secundă, plăcerea intensă  în care se scălda creierul meu a fost scurtcircuitată de un gând sinistru care m-a transformat brusc într-un vegetarian. Tocmai realizasem că am fiert un cadavru, o fiinţă, care acum trei-patru zile se plimba prin iarbă, se uita la cer şi se bucura de căldura soarelui. M-am cutremurat de felul în care nici cu o secundă în urmă rupeam în bucăţi ceea ce odată fusese un picior şi sorbeam din zeama în care se pierduse orice urmă de viaţă. 

Revelaţia ce avea să-mi schimbe comportamentul alimentar pentru tot restul vieţii s-a produs atât de repede încât mâna şi gura nu au apucat să se adapteze şi fără să-mi dau seama, am mai luat o bucată...  Aproape că am plâns la gândul că am renunţat, chiar şi pentru o secundă, la aşa ceva.

Vegetarienii sunt homosexualii culinari. Ţin din capul locului să spun că nu sunt homofob. Nu urăsc homosexualii şi nu le dezaprob comportamentul atâta timp cât ei înşişi recunosc că acest comportament  al lor, nu este unul firesc. Fix aceeaşi părere o am şi despre vegetarieni.  Discuţiile cu privire la avantajele pe care dieta vegetariana o oferă omului le las în seama experţilor care oricum îşi modifică des părerile cu privire la orice în funcţie de sursa de finanţare.  Dezbaterile cu privire la etica exploatării altor specii pentru simpla satisfacere a unor plăceri culinare nejustificate, deasemenea o las în seama altei categorii de formatori de opinie şi anume ipocriţii. Eu vreau doar să cobor discuţia la un nivel simplu, pragmatic în care să le spun şi unora şi altora (vegetarieni şi homosexuali) că fără noi, ăştia, restul, care ne considerăm a fi, normalul, firescul, voi, nu aţi exista. 

Au fost mai mult ca sigur perioade, în lunga noastră existenţă ca specie pe acest pământ, în care omul  mânca orice îi pica în mână... că era o banană, că era un mamut îl durea în cur, atâta timp cât ce băga în gură îl făcea să prindă ziua de mâine. Asta e cea mai simplă şi plauzibilă explicaţie pentru natura omnivoră a omului.  Multe animale au fost măcelărite de-alungul istoriei pentru ca tu să poţi azi să-ţi permiţi să alegi ce să mănânci şi să vorbeşti despre drepturile altor specii.  Acelaşi lucru e valabil şi pentru voi cei care vorbiţi ciudat şi vi-o daţi în cur... nu v-aţi putea bucura de aceste lucruri dacă noi restul nu am fi existat.  [...] Da... şi voi lesbienele sunteţi la fel de greşite pentru că sunteţi tot homosexuale, cu toate că sunteţi interesante de privit, din perspectiva mea de heterosexual pervers[...]

Trist e că utilitarismul care ne-a perpetuat pe noi ca specie şi ne-a adus în acest prezent epicurist, se va întoarce susţinut de etica vegetarienilor şi de pretenţiile homosexualior şi această scurtă perioadă, în care umanitatea a văzut în mâncare şi reproducere, pe lângă necesitate şi plăcere, va deveni  istorie.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu